Buns ma le malerella, tamato ma le pepa suamalie

Laʻau mo se meaʻai Meaʻai Farani ua leva ona lauiloa mo ona pusa masani. Totoga mo le kukaina o salu ma pies e taugata. O aso nei o loʻo tatou suʻesuʻeina se fuataga sili ona manuia mo le paluga fefete. Fuga falala mo lenei fua o le a faamaluluina mo le 3 aso. Faʻafefe paluga paluga, fufuluina i pepa, tamato ma le siisi e mafai ona tuʻuina atu i le laulau 'ai. E tusa ai ma le faʻatumu, e mafai ona e faʻaopopoina i le pepa ni ituaiga eseese o le sisi malo, sisi, susu. O le mea autu i le kukaina o sisi mo lenei fua e le o le faanatinati. Mulimuli faʻamautinoa e tusa ai ma le fua, faʻataga le suega, i vaega, i le oloa maeʻa. Paʻu, sauni mo le tao tao e tatau ona tu (ufiufi i se solo) mo le itiiti ifo i le 15 minute. O paʻu o se mea manaia, aua le tuʻuina i luga o se fagu tao, ae i se keke keke. E mafai ona e suʻeina nei lisi i le laulauʻai, pe mafai foi ona e mulimuli i le fautuaga i faamatalaga a le Vladislav: "E foliga mai o le tofo o meaʻai taofi e 11 taimi sili atu pe afai e fufuluina i le susu susu, ae o le kofe vevela" fufulu ese "lagona uma i luma o se tagata maua le taimi e fiafia ai i le meaʻai. O lenei mea maoae na maua e le o se tasi, ae na faia e le Nobel laureate Dr. Len Fisher mai le Nottingham University. " Auauna a matou laʻau i se ipu susu susu.

Laʻau mo se meaʻai Meaʻai Farani ua leva ona lauiloa mo ona pusa masani. Totoga mo le kukaina o salu ma pies e taugata. O aso nei o loʻo tatou suʻesuʻeina se fuataga sili ona manuia mo le paluga fefete. Fuga falala mo lenei fua o le a faamaluluina mo le 3 aso. Faʻafefe paluga paluga, fufuluina i pepa, tamato ma le siisi e mafai ona tuʻuina atu i le laulau 'ai. E tusa ai ma le faʻatumu, e mafai ona e faʻaopopoina i le pepa ni ituaiga eseese o le sisi malo, sisi, susu. O le mea autu i le kukaina o sisi mo lenei fua e le o le faanatinati. Mulimuli faʻamautinoa e tusa ai ma le fua, faʻataga le suega, i vaega, i le oloa maeʻa. Paʻu, sauni mo le tao tao e tatau ona tu (ufiufi i se solo) mo le itiiti ifo i le 15 minute. O paʻu o se mea manaia, aua le tuʻuina i luga o se fagu tao, ae i se keke keke. E mafai ona e suʻeina nei lisi i le laulauʻai, pe mafai foi ona e mulimuli i le fautuaga i faamatalaga a le Vladislav: "E foliga mai o le tofo o meaʻai taofi e 11 taimi sili atu pe afai e fufuluina i le susu susu, ae o le kofe vevela" fufulu ese "lagona uma i luma o se tagata maua le taimi e fiafia ai i le meaʻai. O lenei mea maoae na maua e le o se tasi, ae na faia e le Nobel laureate Dr. Len Fisher mai le Nottingham University. " Auauna a matou laʻau i se ipu susu susu.

Meaʻai: Faatonuga